Acasă
politică
advertoriale
actualitate
administrație publică
monden
business
economie
cultură
sport
sci-Tech
evenimente
Nu a fost introdusa o sursa
Otilia Zamfir
441
Ludovic Orban a oferit, sâmbătă, 9 noiembrie 2024, un moment surprinzător în timpul unei declarații politice în care a criticat conducerea PSD, în special pe liderul partidului, Marcel Ciolacu. Într-o manieră provocatoare, Orban a stat cu capul în jos, spunând: „Nu, nu sunt căzut în cap, doar stau în cap pentru a vă arăta ce au făcut PSD-iștii în ultimii ani. Țara a fost răsturnată cu susul în jos, prostul satului a ajuns în capul trebii, iar cei care conduc astăzi, conduc cu picioarele în loc de cap.”
Această demonstrație simbolică a fost un atac direct la adresa guvernării PSD, pe care Orban a descris-o ca fiind un „haos” și un „non-sens”. După câteva secunde în care a stat într-o poziție incomodă, el s-a ridicat și a continuat cu o declarație puternică: „E ceasul al 12-lea și e cazul să ne trezim. Nu mai putem accepta prostul satului în fruntea satului! E vremea să-i aducem pe cei buni, pe cei valoroși în fruntea țării pentru că unde nu-i cap, vai de picioare. Votăm cu capul, nu cu Ciolacu.”
Orban a subliniat, prin acest gest, că România are nevoie de o schimbare, iar cei care conduc în prezent nu sunt capabili să ofere o direcție clară și eficientă pentru țară. Declarația a fost o continuare a criticilor aduse PSD și, în special, premierului Marcel Ciolacu, pe care Orban îl acuză că nu ar fi în stare să conducă națiunea într-o perioadă de criză și incertitudine.
În mod surprinzător, Orban a continuat să își exprime opiniile publice într-un mod artistic recent. La o apariție la DigiFM, fostul lider al PNL a cântat la chitară melodia „Epilog” a trupei Vama Veche și a interpretat, doar cu vocea, celebrul hit „My Way” al lui Frank Sinatra, aducând un moment mai puțin politic și mai uman în cadrul programului.
Această combinație între gesturi politice și momente de distracție artistică reflectă stilul unic al lui Ludovic Orban, care a demonstrat că nu se ferește de exprimarea publică a opiniilor sale într-o manieră neconvențională, chiar provocatoare.