Decizia Curții Constituționale care zguduie alegerile din România: un precedent controversat

Publicația Politico a relatat o hotărâre fără precedent a Curții Constituționale a României (CCR), care a generat un val de critici pe plan internațional, acuzând judecătorii români de un amestec nedemocratic în alegeri. Aceasta a vizat invalidarea candidaturii Dianei Șoșoacă, lidera partidului ultranaționalist S.O.S. România, care a fost exclusă din cursa prezidențială ce va avea loc în două tururi, pe 24 noiembrie și 8 decembrie.

Decizia CCR a stârnit controverse, fiind interpretată de unii comentatori ca având similitudini cu acțiunile regimului lui Vladimir Putin. Asemenea acțiuni sunt văzute ca o amenințare la adresa valorilor democratice, iar excluziunea Șoșoacă a fost argumentată de instanță prin evaluarea declarațiilor sale publice și a comportamentului său ca politician. Judecătorii au concluzionat că Șoșoacă nu ar putea respecta Constituția țării și că amenință apartenența României la structurile euro-atlantice, precum Uniunea Europeană și NATO. În hotărârea lor, au observat „o promovare constantă a unui discurs antidemocratic și antisemit” din partea acesteia.

Diana Șoșoacă, cunoscută pentru pozițiile sale extremiste, a cerut anterior Uniunii Europene să nu mai sprijine militar Ucraina în conflictul cu Rusia, iar unele dintre declarațiile sale au fost percepute ca fiind îndreptate împotriva valorilor fundamentale ale Uniunii. După decizia CCR, Șoșoacă a lansat un atac vehement, acuzând fără dovezi Uniunea Europeană, evreii și altele de conspirații împotriva ei și a instanței, aducând acuzații grave împotriva Israelului și a Statelor Unite.

Decizia CCR a provocat reacții variate chiar și din partea adversarilor politici ai Șoșoacă. Prim-ministrul socialist Marcel Ciolacu, dar și eurodeputatul Eugen Tomac au criticat hotărârea, subliniind că metodele folosite pentru a exclude un politician ar trebui să fie mai conforme cu democrația. Tomac a remarcat că, deși Șoșoacă reprezintă tot ce este mai rău în politica românească, nu este potrivit să fie eliminată prin „metode de tip Putin”.

În contextul alegerilor, sondajele sugerează o competiție strânsă, cu Ciolacu și fostul secretar general adjunct NATO Mircea Geoană în frunte, în timp ce Șoșoacă ocupa anterior locul patru cu 13,6%. Expertul Alexandra Iancu a anticipat că voturile care ar fi mers către Șoșoacă ar putea fi redistribuite către George Simion, liderul AUR, un alt politician de extremă dreapta.

Șoșoacă a cerut ca Ciolacu și Geoană să se retragă din cursă, astfel încât să poată depune din nou candidatura, însă cei doi au refuzat această propunere. În reacția sa, Ciolacu a afirmat că motivarea instanței subliniază necesitatea unei reforme a CCR, punând accent pe problemele procedurale care afectează drepturile persoanelor implicate. El a subliniat că actuala procedură nu oferă posibilitatea de apărare sau apel pentru cei în cauză.

Alexandra Iancu, expert în politică, a exprimat scepticism cu privire la realitatea reformei CCR, menționând că, deși subiectul a fost dezbătut mult timp, nu au fost realizate schimbări semnificative, având în vedere că toate legile sunt în cele din urmă supuse controlului CCR. Instanța a refuzat să ofere un interviu, motivând că declarațiile judecătorilor în timpul campaniei electorale nu sunt adecvate, subliniind nevoia de a evita speculațiile politice.

Decizia CCR a generat un tumult semnificativ în campania electorală, iar impactul acesteia asupra votului rămâne de văzut. Rămâne incert dacă excluderea Șoșoacă va influența favorabil pe alt candidat de extremă dreapta, dar efectele asupra procesului electoral sunt deja evidente.