Acasă
politică
advertoriale
actualitate
administrație publică
monden
business
economie
cultură
sport
sci-Tech
evenimente
Nu a fost introdusa o sursa
Otilia Zamfir
409
Pe 7 octombrie 2024, Curtea Constituțională a României (CCR) a decis să respingă contestația depusă de Diana Șoșoacă referitoare la neînregistrarea candidaturii sale pentru alegerile prezidențiale. Această hotărâre vine în contextul unei serii de evenimente legate de încercările sale de a participa la competiția electorală, iar decizia CCR este considerată definitivă, urmând a fi comunicată oficial Biroului Electoral Central (BEC).
Într-un comunicat de presă emis de CCR, se precizează clar că instanța a analizat contestația formulată de Șoșoacă și a decis că aceasta nu îndeplinește condițiile necesare pentru a fi înregistrată ca și candidat la funcția de Președinte al României. Curtea s-a reunit în acea zi pentru a discuta nu doar cazul Dianei Șoșoacă, ci și alte contestații legate de candidaturile lui Marcel Ciolacu și Elena Lasconi, precum și plângerile altor candidați a căror înregistrare a fost refuzată de BEC.
Decizia CCR vine după ce BEC a respins, duminică, a doua candidatură a lui Șoșoacă, menționând că prima candidatură, deși inițial acceptată, a fost ulterior contestată și anulată de CCR. Curtea Constituțională a acceptat două contestații care vizau candidatura acesteia, ceea ce a dus la eliminarea sa din competiția pentru Cotroceni.
De asemenea, se așteaptă ca CCR să publice motivarea deciziei sale, care va oferi detalii suplimentare cu privire la raționamentele sale. În acest context, Diana Șoșoacă a provocat reacții controversate, mai ales după ce a făcut declarații considerate de unii ca fiind promovând curentul legionar și antisemitismul. Aceste declarații, rostite în cadrul unei emisiuni live pe YouTube, au stârnit indignare și au determinat Parchetul General să se autosesizeze.
În urma comentariilor sale, care au inclus afirmații precum „Trăiască Legiunea și Căpitanul, omorâți de aceeași putere jidănească care a acționat și acum”, Parchetul a început o anchetă pentru a determina dacă Șoșoacă a încălcat legislația privind antisemitismul și incitarea la ură, conform OUG 31/2002. Aceasta prevede penalizări pentru promovarea ideologiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, ceea ce face ca situația sa să fie și mai complicată.
Aceste evoluții subliniază un context electoral tensionat, în care controversele legate de candidaturile politice sunt însoțite de acuzații grave și reacții din partea instituțiilor statului. Reacțiile din societate și din mediul politic față de aceste evenimente rămân de urmărit, având în vedere importanța lor în cadrul viitoarelor alegeri.