Cum ar putea Klaus Iohannis să își păstreze relevanța după Cotroceni: opțiuni și riscuri

Președintele Klaus Iohannis a fost întrebat recent dacă și-ar dori să preia funcția de premier după finalul mandatului său de la Cotroceni, însă a răspuns evaziv, exprimând dorința de a-și încheia mandatul actual. Discuțiile despre viitorul său pe scena politică românească au devenit tot mai frecvente, având în vedere că nu a reușit să obțină funcția dorită la NATO și nici una importantă la nivel european. În ciuda acestui fapt, Iohannis își menține influența în PNL, ceea ce ar putea să-l ajute să rămână relevant pe scena politică românească.

Analistul și jurnalistul Ion M. Ioniță subliniază că viitorul lui Klaus Iohannis și posibilitatea de a deveni premier depind în mare măsură de rezultatul PNL la alegerile parlamentare și prezidențiale. Ioniță explică: „Pe de o parte, mai poate spera la o funcție europeană, cum ar fi înalt reprezentant al Uniunii Europene pentru Ucraina. În plan intern, președintele nu a oferit lămuriri și era normal să fie așa, pentru că este președinte în exercițiu, chiar dacă în ultimele luni de mandat. Acest lucru nu înseamnă că are mai puțină influență asupra PNL.”

Spre deosebire de alți președinți care au părăsit funcția fără a mai avea un rol semnificativ în politica românească, Iohannis și-a păstrat influența asupra PNL, ceea ce îi conferă o poziție puternică în partid. „Un mandat prezidențial de 10 ani este maximum ce se poate obține în politica românească și având acest lucru în spate, nu poate fi neglijat de liberali,” adaugă Ioniță.

Cu toate acestea, Ioniță avertizează că, deși Iohannis beneficiază de sprijinul PNL, există riscuri semnificative. În ciuda influenței sale, este posibil ca fostul președinte să nu rămână cu nimic după încheierea mandatului său. „Sunt foarte necunoscute și din această ecuație este posibil ca președintele să nu rămână cu nimic. Nici nu știm ce își dorește. Este posibil să rămână președinte al PNL, dar nu cred că în congresul PNL ar vota împotriva lui majoritatea partidului.”

Ioniță explică că Klaus Iohannis a fost rezervat în declarațiile sale pentru a nu angaja politic PNL și a păstra toate opțiunile deschise pentru ziua de după alegeri. „Dacă ar fi zis ceva despre funcția de premier, clar că angaja PNL-ul. Ar fi însemnat că aceste alegeri s-ar fi discutat despre Klaus Iohannis, nu despre PNL.”

Istoria alegerilor din România post-decembristă arată că niciun fost prim-ministru nu a ajuns vreodată președinte, și niciun președinte nu a fost numit ulterior premier. Deși au existat încercări din partea unor lideri politici de a face tranziția de la funcția de prim-ministru la cea de președinte, niciunul nu a reușit să obțină acest rezultat.

Ioniță adaugă că statutul de fost președinte este unul important și că mulți dintre cei care au ocupat această funcție au considerat că este mai bine să nu se întoarcă într-o funcție de premier. „Președinții au considerat că nu este cazul să se întoarcă într-o funcție de prim-ministru, având în vedere importanța funcției prezidențiale.”

În concluzie, deși Klaus Iohannis are opțiuni și influență în PNL, viitorul său politic după finalul mandatului de președinte rămâne incert, iar riscurile de a nu rămâne cu nimic nu pot fi ignorate.