Critica Foștilor Magistrați ai Curții Constituționale față de Propunerile de Modificare a Atribuțiilor Electorale

Recent, propunerile prin care atribuții specifice procesului electoral ar urma să fie transferate de la Curtea Constituțională (CCR) la Înalta Curte de Casație și Justiție au stârnit un val de controverse. Invalidarea candidaturii eurodeputatei Diana Șoșoacă a fost catalizatorul acestui demers, iar reacțiile din partea liderilor politici nu au întârziat să apară. Cu toate acestea, foștii magistrați ai CCR au exprimat critici vehemente față de aceste inițiative, considerându-le mai degrabă o încercare de a îmbunătăți imaginea politică decât o reformă reală necesară sistemului electoral.

În opinia foștilor judecători constituționali, schimbările propuse nu fac decât să adâncească confuzia și să afecteze integritatea procesului electoral. Aceștia subliniază că, pentru ca asemenea modificări să devină legi, ar fi necesară o revizuire a Constituției. În contextul în care competențele Curții Constituționale sunt bine definite, mutarea responsabilităților către Înalta Curte ar putea crea disfuncționalități în sistemul de justiție și ar putea diminua rolul crucial al CCR în protejarea drepturilor fundamentale și a principiilor democratice.

Critica se concentrează asupra ideii că astfel de modificări sunt superficiale și nu abordează problemele fundamentale ale sistemului electoral românesc. Foștii magistrați avertizează că simpla relocare a atribuțiilor nu va rezolva tensiunile existente și nu va spori încrederea cetățenilor în procesul electoral. În loc să contribuie la o reformă constructivă, aceste propuneri sunt percepute ca fiind mai degrabă un exercițiu de imagine, menit să răspundă unor nemulțumiri politice de moment.

Această situație subliniază nevoia urgentă de discuții mai ample și de o analiză detaliată a structurilor și proceselor electorale, care să conducă la soluții sustenabile. În timp ce modificările legislative sunt adesea propuse în contextul unor evenimente specifice, este esențial ca aceste schimbări să fie însoțite de o viziune pe termen lung, care să asigure stabilitatea și integritatea democrației în România.