Acasă
politică
advertoriale
actualitate
administrație publică
monden
business
economie
cultură
sport
sci-Tech
evenimente
Nu a fost introdusa o sursa
Redacția
965
Potrivit art. 94 din Constituția României, Președintele României poate acorda „grațierea individuală”, fără a oferi explicații. Klaus Iohannis a avut două mandate la dispoziție pentru a-și exercita această prerogativă.
Dintre foștii președinți ai României, Ion Iliescu și Emil Constantinescu au acordat grațieri. Fostul lider al PSD a acordat opt grațieri, fostul lider susținut de CDR a acordat una singură.
Potrivit Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), Klaus Iohannis nu a acordat vreo grațiere, până acum. Însă, ar mai avea timp până la finalul mandatului, care se va încheia după alegerile prezidențiale din septembrie.
„În ultimii 10 ani nu au fost persoane private de libertate, ca urmare a grațierii", a transmis Administrația Națională a Penitenciarelor, pentru Ziare.com.
Profesorul de drept penal Mihai Adrian Hotca, de la Universitatea „Nicolae Titulescu", a oferit mai multe precizări teoretice pe marginea acestui subiect, într-una dintre cărțile sale, „Manual de drept penal":
„Grațierea este iertarea condamnatului de executarea unei pedepse sau părți din aceasta (...) Grațierea nu se confundă cu amnistia, deși între acestea există puternice asemănări care decurg din faptul că ambele sunt acte de clemență. O deosebire între cele două este aceea că, dacă se constată amnistia, nu se pronunță o hotărâre de condamnare și fapta nu constituie antecedent penal, în timp ce, în cazul grațierii (aici avem în vedere grațierea colectivă), fapta constituie antecedent penal și se înscrie în cazierul judiciar.
Grațierea individuală este acordată unor persoane determinate, pentru pedepse definitive, stabilite de către Președintele țării (...)
Grațierea colectivă se acordă de către legiuitor unui număr nedeterminat de persoane pentru condamnări individualizate prin cuantumul pedepselor sau prin infracțiunile pentru care au fost pronunțate (...)", se arată în lucrarea citată a avocatului de drept penal.
Calendarul alegerilor din 2024
Președintele Klaus Iohannis va părăsi Palatul Cotroceni la finalul acestui an, după un deceniu. Potrivit art. 81 din Constituție, „nicio persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României decât pentru cel mult două mandate”.
Potrivit sondajelor, încrederea românilor în Klaus Iohannis s-a prăbușit puternic. În perioada „COVID", oficialul de la Palatul Cotroceni a ajuns la o cotă de încredere de doar 10%.