Acasă
politică
advertoriale
actualitate
administrație publică
monden
business
economie
cultură
sport
sci-Tech
evenimente
Nu a fost introdusa o sursa
Redacția
748
Procesul de „europenizare” a alegerilor pentru Parlamentul European a fost un demers complex pentru a oferi cetățenilor Uniunii Europene o mai mare influență asupra viitorului președinte al Comisiei Europene. Acest proces a inclus introducerea conceptului de Spitzenkandidaten (candidatul „cap de listă”), unde partidele politice europene își desemnează candidații la președinția Comisiei Europene înainte de alegerile europene.
Deși inițial acest mecanism a fost creat pentru a democratiza alegerile europene, alegerea președintelui Comisiei a fost în cele din urmă decisă de șefii de stat și de guvern în cadrul Consiliului European. În 2019, de exemplu, Ursula von der Leyen a fost propusă de Consiliul European pentru funcția de președinte al Comisiei, deși nu a fost un Spitzenkandidat.
Pentru alegerile europene din 2024, Parlamentul European a reiterat importanța aplicării mecanismului Spitzenkandidaten, urmărind ca preferințele exprimate de alegători să aibă o legătură clară și credibilă cu alegerea președintelui Comisiei Europene. Deputații europeni au cerut un acord obligatoriu între Parlament și Consiliul European pentru a asigura că partidele politice europene încep negocierile imediat după alegeri.
În ceea ce privește candidații, Grupul Partidului Popular European (PPE), Partidul Socialiștilor Europeni (PES) și Renew Europe (care include ALDE) și-au desemnat candidații „cap de listă”, în timp ce Grupul Identitate și Democrație (ID) și grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) nu au avut un candidat oficial.
În preajma alegerilor europene din iunie 2024, o dezbatere între candidații principali este programată pentru a oferi alegătorilor o mai bună înțelegere a opțiunilor lor. Aceste eforturi demonstrează un angajament continuu de a democratiza și de a face mai transparent procesul de alegere a președintelui Comisiei Europene, oferind astfel cetățenilor o mai mare influență și responsabilitate în deciziile UE.